Impresii din Cappadocia

Recent am revenit dintr-un weekend prelungit in Cappadocia, unde am petrecut 4 zile pline de aventura si experiente unice.

Ce va pot spune despre Cappadocia?  Este un loc de vis care pe mine personal m-a surprins si m-a bucurat mai mult decat ma asteptam. De multa vreme nu am mai mers undeva unde sa pot spune ca este peste asteptari. Dupa parerea mea, Cappadocia este un taram de poveste, care imbina perfect traditiile, peisajele magnifice si experientele unice. Nu ai cum sa nu descoperi ceva nou, inedit, la fiecare pas, la fiecare interactiune cu oamenii locului, care sunt dornici sa ajute cu caldura si ospitalitatea specific turceasca.

 

Prima zi a fost destinata acomodarii cu locul, ne-am cazat in Goreme, in boutique hoteluri construite in grote. Camerele in grote au un farmec aparte. Designul in stil antic, iluminatul romantic, mirosul specific, te introduc in lumea lor mistica. In Cappadocia parca timpul sta in loc. Pentru cateva zile te rupi de cotidian si traiesti intr-o lume paralela, inconjurat de frumusetile naturii si de oameni linistiti.

Zona Goreme este cu adevarat spectaculoasa. Aici veti fi surprinsi la tot pasul de castele sculptate in stanca, locuinte in grota , strazi mici si serpuite, magazine pline de suveniruri colorate. Iar rasaritul…este un festival colorat si vesel al baloanelor cu aer cald care danseaza in voia vantului pe cerul rozaliu. Este exact imaginea de basm pe care o vedem adesea in diferite ghiduri si afise de prezentare, si ne intrebam oare unde e si cum putem ajunge acolo!

Ziua a doua a fost destinata explorarii zonei de sud a Cappadociei. In excursia de o zi am oprit la Goreme Panorama, de unde am admirat splendoarea misticului oras care se intindea sub ochii nostri. Am traversat mai apoi canionul Ihlara si am coborat in orasul subteran. O adevarata metropola, in adancuri!  Am incheiat ziua la o terasa locala, unde am avut parte de muzica live, voie buna si foc de tabara.

Ziua urmatoare a debutat cu mult asteptatul  zbor cu balonul. Pentru a putea efectua zborul, temperatura de afara trebuie sa fie mai scazuta, iar vantul nu trebuie sa bata puternic. In general zborurile sunt programate cam la ora 4:30 – 5 dimineata, iar compania care s-a ocupat de zborul nostru ne-a preluat cu un mini bus de la hotel, pe la ora 4.  Dupa un drum de  10 minute am ajuns pe un platou de langa Goreme unde  era punctul de intalnire cu pilotul si locul unde au adus si au umflat baloanele. Chiar daca eram destul de somnorosi, obositi si infrigurati,  in momentul in care ne-am ridicat cu balonul nu am mai simtit nimic decat fericire si entuziasm. Multe persoane din grup erau reticiente inaintea zborului deoarece aveau frica de inaltime sau de zbor, insa va garantez ca absolut toti au fost la sfarsit nimic altceva decat bucurosi ca au avut parte de o astfel de experienta, de tipul „Once in a Lifetime”!

Zborul in sine este extrem de lin si dureaza in jur de o ora. Balonul se ridica cam la 500 – 600 metri de sol. Ce il face unic? Culorile vii alea baloanelor care se ridica in acelasi timp, sunetul focului, rocile sculptate si zumzetul orasului format din grote, peste care am zburat. Aterizarea este la fel de lina, pilotul nostru a directionat balonul direct pe remorca masinii cu care transporta balonul. Dupa zbor, pilotul a sarbatorit experienta impreuna cu noi, rasplatindu-ne cu sampanie si diplome de participare.

Baloanele difera ca si capacitate, cele mai uzuale fiind cele cu o capacitate de 16-20 persoane. Daca doriti un zbor privat, costul poate sa creasca considerabil.

 

Am revenit la hotel in jurul orei 7, numai bine cat sa prindem micul dejun. Restul zilei am avut timp liber. In zona exista numeroase obiective care se pot vizita in plimbare. Unul dintre cele mai importante este muzeul in aer liber din Goreme, care merita cel putin o vizita de jumatate de zi.

Am petrecut seara la o ferma de cai, locul de pornire pentru excursiile calare care se pot face prin vai ( exista posibilitatea sa faci astfel de tururi si sub lumina lunii). Cum am avut noroc sa prindem luna plina, am facut si un tur cu masina, nu cu caii, dar si asa, turul a cuprins cele mai importante vai din imprejurime, iar peisajele sub clar de luna iti taiau respiratia.

Dupa tur, am stat la un pahar de vin intr-un lounge facut in grota, unde ametiti de povestile legendare si de la licoarea lui Bachus, timpul s-a scurs pe nesimtite  pana dimineata.

Tin sa mentionez ca am dormit in medie cam 3 ore pe noapte. Am incercat sa fructific fiecare secunda, sa explorez cat de mult am putut din minunatiile locului.

Am avut noroc de parteneri locali foarte amabili care au avut grija sa ne arate tot ce nu este accesibil pentru turistii obisnuiti. Ne-au dus in locuri speciale, frecventate doar de localnici, care ne-au facut sa simtim atmosfera locului mult mai intens.

Pentru mine, Turcia este si va ramane locul meu de suflet. Tara are foarte multe obiective turistice, insa un plus major il aduc oamenii, care te fac mereu sa te simti special.

Share This

Share This

Share this post with your friends!